Probleme de drept privat privind donațiile între soți

Manuela Lavinia ISTRĂTOAIE*

Rezumat

Din perspectiva libertății contractuale a soților, care se manifestă inclusiv în raporturile dintre aceștia, donațiile între soți au căpătat alte valențe odată cu adoptarea noului Cod civil, ce a proclamat, printre altele, independența patrimonială a soților, recunoscând valabilitatea actelor juridice încheiate între aceștia, inclusiv vânzări și donații. Pe aceeași linie de gândire cu Codul civil din 1864, donațiile între soți sunt valabile, dar revocabile. Ele interesează atât din punct de vedere al revocabilității, cât și al dreptului succesoral. Donația făcută soțului supraviețuitor poate constitui, după caz, obiect al raportului ori al reducțiunii. Este de necontestat faptul că orice act juridic încheiat între soți în timpul căsătoriei poartă amprenta relațiilor personale existente între ei la momentul facerii actului, ceea ce creează, în unele cazuri, o îndoială cu privire la realitatea operațiunii juridice. Viziunea legiuitorului asupra simulației, față de care se proclamă, de cele mai multe ori, neutru, nu înlătură această îndoială. Tentația pentru simulație, cu scopul de a ascunde adevăratele raporturi dintre soți, este, așadar, mare și cu implicații în mai multe domenii, nu numai în cel al dreptului succesoral. Nu este mai puțin adevărat că legiuitorul a urmărit să limiteze aplicațiile simulației în raporturile patrimoniale dintre aceștia, preocupare materializată în mai multe texte de lege, care sancționează acest mecanism, în funcție de scopul urmărit, fie cu nulitatea, fie cu inopozabilitatea. Nu în ultimul rând, în materie succesorală, sunt instituite mai multe prezumții, menite să combată dorința de a simula.

Cuvinte-cheie: soți, donație, revocabilitate, simulație, dovadă, nulitate, raport, reducțiune, cotitate disponibilă specială.

 

PROBLEMES JURIDIQUES CONCERNANT LES DONATIONS ENTRE ÉPOUX

RÉSUMÉ

Du point de vue de la liberté contractuelle des époux, qui se manifeste également dans les rapports entre eux, les donations entre époux ont acquis dʼautres valeurs avec lʼadoption du nouveau Code civil, qui a proclamé entre autres lʼindépendance patrimoniale des époux, reconnaissant la validité de tout acte juridique conclu entre eux, y compris la vente et la donation. Dans le même esprit que le Code civil de 1864, les donations entre époux sont valables, mais révocables. Elles présentent de lʼintérêt tant du point de vue de la révocation que du droit des successions. La donation faite au conjoint survivant peut constituer, le cas échéant, lʼobjet du rapport ou de la réduction. Il est incontestable que les actes juridiques conclus entre époux pendant le mariage portent lʼempreinte des relations personnelles existantes entre eux au moment de lʼacte, ce qui crée, dans certains cas, un doute quant à la réalité de lʼopération juridique. La vision du législateur sur la simulation, par rapport à laquelle il se déclare le plus souvent neutre, nʼécarte pas ce doute. La tentation de la simulation afin de cacher les vrais rapports entre époux est donc grande, à implications dans plusieurs domaines, non seulement dans celui du droit des successions. Il nʼen est pas moins vrai que le législateur a voulu limiter les applications de la simulation dans les rapports patrimoniaux entre eux, souci matérialisé en plusieurs textes de loi sanctionnant ce mécanisme, selon le but poursuivi, soit par la nullité, soit par lʼinopposabilité. Enfin, en matière des successions, plusieurs présomptions sont instituées pour lutter contre la volonté de simuler.

Mots-clés: époux, donation, révocabilité, simulation, preuve, nullité, rapport, réduction, quotité disponible spéciale.

 

LEGAL ISSUES REGARDING DONATIONS BETWEEN SPOUSES

 Abstract

From the perspective of the contractual freedom of the spouses, which manifests itself also in the relations between them, donations between spouses acquired other values ​​with the adoption of the new Civil Code, which proclaimed, among other things, the patrimonial independence of spouses, recognizing the validity of legal acts concluded between them, including sales and donations. Along the same lines of thought as the Civil Code of 1864, donations between spouses are valid but revocable. These acts concern us from the point of view of revocability and succession law. The donation made to the surviving spouse can be, as the case may be, the object of the report or the reduction. It is undeniable that any legal act concluded between spouses during marriage bears the mark of the personal relationships existing between them at the time of the act, which creates, in some cases, a doubt about the reality of the legal operation. The legislatorʼs vision of the simulation, towards which he proclaims himself neutral most of the time, does not remove this doubt. The temptation for simulation, with the aim of hiding the true relationships between the spouses, is therefore great and has implications in several areas, not only in that of succession law. It is no less true that the legislator sought to limit the applications of the simulation in the patrimonial relations between spouses, a concern materialized in several legal texts that sanction this mechanism, depending on the purpose pursued, either with nullity or with unenforceability. Last but not least, in matters of succession law, several presumptions are established to combat the desire to simulate.

Keywords: spouses, donation, revocability, simulation, proof, nullity, revoke, adapter, special available quota

* Conferențiar universitar doctor, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova; avocat, Baroul Dolj.

Material publicat în RDF nr. 2/2022

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Post

Menținerea legăturilor personale minor-tată. Ordonanță președințială. Violență verbală (I). Ascultarea minorului (II)Menținerea legăturilor personale minor-tată. Ordonanță președințială. Violență verbală (I). Ascultarea minorului (II)

(I) Separarea părinţilor conduce la o profundă reconstrucţie familială din perspectiva copilului, mai cu seamă în relaţia cu părintele nerezident. Fiind lipsit de proximitatea cotidiană a acestuia, minorul este expus