REZUMAT
„Fenomenul” controversat al înstrăinării părinteşti, deşi prezent de multă vreme în jurisprudenţă şi doctrină, analizat, susţinut şi contestat, a dobândit consacrare legislativă explicită abia în anul 2024, prin modificările aduse Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Această intervenţie normativă reprezintă un moment important, întrucât plasează România printre puţinele state membre ale Uniunii Europene care definesc în mod expres noţiunea.
Prin urmare, legiuitorul instituie un cadru de reglementare ce permite atât sancţionarea comportamentelor parentale abuzive, cât şi consolidarea mecanismelor de protejare a interesului superior al copilului. Analiza propusă urmăreşte evaluarea impactului noii reglementări: măsurile de protecţie şi sancţiunile aplicabile, rolul central al instanţei în realizarea unui echilibru între drepturile părinteşti şi protejarea copilului împotriva abuzului emoţional, dimensiunile psihologice ale fenomenului. În acelaşi timp, foarte importante sunt provocările practice şi teoretice pe care această noutate legislativă le ridică. Printre acestea se numără dificultatea de a proba situaţiile de înstrăinare, riscul confuziei între dinamica firească a conflictelor post-divorţ şi formele patologice de înstrăinare părintească, dar şi posibilitatea folosirii abuzive a noii reglementări în litigiile de familie, în scopul obţinerii unor avantaje procesuale. Interesul superior al copilului impune necesitatea unei abordări interdisciplinare, în care
instrumentele juridice să fie dublate de evaluări psihologice riguroase şi, de ce nu, de o conştientizare a ceea ce înseamnă înstrăinare părintească, prin politici educaţionale orientate spre prevenţie.
Cuvinte-cheie: înstrăinare părintească, abuz psihologic, consiliere psihologică, monitorizarea relaţiilor copil-părinţi, interesul superior al copilului, consecinţe psihologice.
L’ALIÉNATION PARENTALE: ENTRE MYTHE ET RÉALITÉ
RÉSUMÉ
Le phénomène controversé de l’aliénation parentale, bien que présent depuis longtemps dans la jurisprudence et la doctrine, analysé, soutenu et contesté n’a reçu une reconnaissance législative explicite qu’en 2024, à travers les modifications apportées à la Loi n° 272/2004 sur la protection et la promotion des droits de l’enfant. Cette intervention normative constitue une étape importante, puisqu’elle place la Roumanie parmi les rares États membres de l’Union européenne à définir expressément la notion. Par conséquent, le législateur établit un cadre réglementaire permettant à la fois de sanctionner les comportements parentaux abusifs et de renforcer les mécanismes de protection de l’intérêt supérieur de l’enfant. L’analyse proposée vise à évaluer l’impact de cette nouvelle réglementation: les mesures de protection et les sanctions applicables, le rôle central des tribunaux dans l’équilibre entre les droits parentaux et la protection de l’enfant contre l’abus émotionnel, ainsi que les dimensions
psychologiques du phénomène. Parallèlement, les défis pratiques et théoriques soulevés par cette nouveauté législative sont particulièrement importants. Parmi eux figurent la difficulté de prouver les situations d’aliénation, le risque de confusion entre la dynamique naturelle des conflits post-divorce et les formes pathologiques d’aliénation parentale, ainsi que la possibilité d’un usage abusif de la nouvelle réglementation dans les litiges familiaux pour obtenir des avantages procéduraux. L’intérêt supérieur de l’enfant impose la nécessité d’une approche interdisciplinaire, dans laquelle les instruments juridiques sont complétés par des évaluations psychologiques rigoureuses et, pourquoi pas, par une sensibilisation à ce que représente l’aliénation parentale, à travers des politiques éducatives axées sur la prévention.
Mots-clés: aliénation parentale, abus psychologique, conseil psychologique, suivi des relations enfant-parent, intérêt supérieur de l’enfant, conséquences psychologiques.
PARENTAL ALIENATION: BETWEEN MYTH AND REALITY
ABSTRACT
The controversial phenomenon of parental alienation, although long present in jurisprudence and doctrine, analyzed, supported, and contested, only gained explicit legislative recognition in 2024, through the amendments to Law no. 272/2004 on the protection and promotion of children’s rights. This normative intervention represents an important milestone, as it places Romania among the few European Union member states that expressly define the concept. Consequently, the legislator establishes a regulatory framework that enables both the sanctioning of abusive parental behaviors and the strengthening of mechanisms designed to safeguard the best interests of the child. The proposed analysis seeks to evaluate the impact of this new regulation: the protective measures and applicable sanctions, the central role of the courts in balancing parental rights with the protection of the child against emotional abuse, as well as the psychological dimensions of the phenomenon.
At the same time, the practical and theoretical challenges raised by this legislative novelty are of great significance. Among them are the difficulty of proving instances of alienation, the risk of conflating the natural dynamics of post-divorce conflict with pathological forms of parental alienation, and the potential misuse of the new regulation in family litigation for the purpose of obtaining procedural advantages. The best interests of the child require an interdisciplinary approach, in which legal instruments are complemented by rigorous psychological assessments and, importantly, by raising awareness of what parental alienation entails through educational policies focused on prevention.
Keywords: parental alienation, psychological abuse, psychological counseling, monitoring child-parent relationships, best interests of the child, psychological consequences.