REZUMAT
În ultimul timp, se ridică din ce în ce mai frecvent probleme legate nemijlocit de natura lichidării regimului matrimonial. Astfel, una dintre dificultăţile ridicate recent este dacă părţile mai pot demonstra, după semnare, că, de fapt, cotele nu au fost calculate corect. Aceasta pe motivul că, la momentul respectiv, nu au cunoscut contribuţia reală din partea soţilor la dobândirea bunurilor şi executarea datoriilor comune. Chestiunea vizează, practic, măsura în care actul de lichidare poate fi considerat o tranzacţie în sensul art. 2.267-2.278 C. civ. Dificultăţi similare s-au ridicat inclusiv în practica notarială, de exemplu, în cadrul dosarelor succesorale. Mai precis, întrebarea dacă lichidarea regimului este în toate cazurile un act de dispoziţie prezintă relevanţă când intervin persoane lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Situaţia devine de interes imediat în urma reformelor care permit, actualmente, persoanelor cu capacitate restrânsă, în special minorilor între 14 şi 18 ani, să accepte singure moştenirea, fără încuviinţarea instanţei de tutelă. Prin urmare, problemele aferente de calificare juridică se manifestă vizibil în privinţa lichidării regimului matrimonial, realizată în cadrul dosarului succesoral. Din aceeaşi perspectivă se cuvine abordată chestiunea dacă mandatul pentru actul de lichidare trebuie să fie special ori este suficient unul consimţit, bunăoară, în termeni largi pentru realizarea procedurii succesorale.
Cuvinte-cheie: lichidare, regim matrimonial, stabilirea cotelor, act de dispoziţie, tranzacţie.
LIQUIDATION DU RÉGIME MATRIMONIAL. NATURE JURIDIQUE. ÉTUDE DE CAS
RÉSUMÉ
Ces derniers temps, des problèmes directement liés à la nature de la liquidation du régime matrimonial se posent de plus en plus fréquemment. Ainsi, l’une des difficultés soulevées récemment est de savoir si les parties peuvent encore démontrer, après la signature, que les quotas n’ont en fait pas été calculés correctement. Ceci, au motif qu’à l’époque, ils ne connaissaient pas la contribution réelle des époux à l’acquisition des biens et à l’exécution des dettes communes. La question concerne essentiellement la mesure dans laquelle l’acte de liquidation peut être considéré comme une transaction au sens de l’art. 2.267-2.278 du Code civil. Des difficultés similaires sont également apparues dans la pratique notariale, par exemple, au niveau des dossiers successoraux. Plus précisément, la question de savoir si la liquidation du régime est dans tous les cas un acte de disposition est pertinente lorsqu’interviennent des personnes dépourvues de capacité juridique ou ayant une capacité juridique limitée. La question devient d’un intérêt immédiat à la suite des réformes qui permettent actuellement aux personnes à capacité limitée, notamment aux mineurs
entre 14 et 18 ans, d’accepter elles-mêmes l’héritage, sans le consentement du juge des tutelles. Ainsi, les problèmes de qualification juridique afférentes se manifestent visiblement en ce qui concerne la liquidation du régime matrimonial, réalisée dans le dossier successoral. Dans la même perspective, se pose la question de savoir si le mandat pour l’acte de liquidation doit être spécial ou bien si un mandat consenti en termes larges, par exemple, pour finaliser la procédure successorale, est suffisant
à cet effet.
Mots-clés: liquidation, régime matrimonial, fixation de quotas, acte de disposition, transaction.
LIQUIDATION OF THE MATRIMONIAL REGIME. LEGAL NATURE. CASE STUDY
ABSTRACT
Lately, problems directly related to identifying the legal nature of the act by which spouses, ex-spouses or their heirs are agreeing on a liquidation of the matrimonial regime are being raised more and more frequently. Thus, one of the difficulties raised recently is whether the parties can still demonstrate, after signing, that in fact the quotas were not calculated correctly. This on the grounds that at the time they did not know the real contribution made by the spouses to the acquisition of assets and the execution of joint debts. The issue basically concerns the extent to which the act of liquidation can be considered a transaction within the meaning of art. 2.267-2.278 of the Civil Code. Similar difficulties also arose in notarial practice, for instance, in respect of succession proceedings. More precisely, the question of whether the liquidation of the regime is in all cases an act of disposition became relevant when persons without legal capacity or with limited legal capacity are called to intervene. The issue becomes of immediate interest following the reforms that currently allow people with limited capacity, especially minors between 14 and 18 years old, to accept the
inheritance themselves, without the consent of the guardianship court. Therefore, the related problems of legal qualification manifest themselves visibly regarding the liquidation of the matrimonial regime, carried out in the succession file. From the same perspective, the question can be raised whether the mandate for the act of liquidation must be special or whether one consented in broad terms, for instance, to carry out the succession procedure, is enough in this respect.
Keywords: liquidation, matrimonial regime, setting quotas, act of disposition, legal transaction.
Articol publicat în RDF nr. 2/2024