Stabilirea locuinței minorului la terțe persoane. Excepția de la regulă. Motive temeinice și condițiile ce trebuie cumulativ îndeplinite

Copilul minor locuieşte, în principiu, cu părinţii săi pe durata cât aceştia convieţuiesc, iar, în cazul separaţiei părinţilor, locuinţa sa este stabilită la unul dintre părinţi. În mod excepţional şi numai dacă este în interesul superior al copilului, locuinţa copilului poate fi stabilită şi la alte persoane, după cum prevede art. 400 alin. (3) C. civ. Prin urmare, pentru a fi incidentă ipoteza de excepţie, trebuie să fie îndeplinite două condiţii cumulative: să existe motive temeinic justificate care să reclame derogarea de la regula fundamentală conform căreia copilul minor locuieşte cu părintele său şi o atare măsură să fie compatibilă cu interesul superior al copilului. Legiuitorul nu circumscrie în niciun fel sfera motivelor temeinice ce deschid accesul spre situaţia de excepţie, ceea ce înseamnă că acestea trebuie apreciate de la caz la caz. În esenţă, pot
justifica stabilirea locuinţei copilului la alte persoane aspecte precum: lipsa unei locuinţe a părinţilor, imposibilitatea obiectivă de a locui cu părinţii ca urmare a faptului că aceştia sunt internaţi medical, locuirea părinţilor în zone care ar presupune un risc semnificativ pentru copil etc. De asemenea, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la compatibilitatea măsurii cu interesul superior al copilului, aceasta trebuie înţeleasă ca permiţând stabilirea locuinţei copilului la terţe persoane numai atunci când o atare soluţie ar conduce în mod clar la premise mult mai bune pentru dezvoltarea sa fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie. Prin urmare, nu orice argument legat de binele minorului permite stabilirea locuinţei sale la un terţ, ci numai cele care reflectă că o asemenea măsură este reclamată cu stringenţă de interesul său superior. Altminteri, s-ar ajunge la situaţia în care părinţii să fie lipsiţi de o parte semnificativă din drepturile lor care decurg din autoritatea părintească şi, cel mai important, de dreptul de a locui cu copilul lor şi de a veghea la creşterea şi educarea sa, numai pentru că un terţ îi poate oferi acestuia condiţii mai bune de locuit sau pentru că minorul preferă prezenţa terţului în detrimentul părinţilor [Trib. Maramureş, s. I civ., dec. civ. nr. 29/A/2024, disponibilă (Online) la adresa www.rejust.ro, trimisă, în rezumat, de BOGDAN DUMITRU MOLOMAN].

 

Speță publicată în RDF nr. 2/2024