REZUMAT
Privit astăzi ca un lucru cotidian, divorţul a avut o istorie tumultoasă în vechiul drept românesc. Elementul religios a jucat un rol important, iar acest lucru a dus la situaţii inedite, în special datorită îmbinării dreptului laic cu cel bisericesc. De‑a lungul timpului, divorţul a fost privit fie cu scepticism, fie cu nonşalanţă în funcţie de clasa socială din care proveneau părţile, dar şi de epoca în care avea loc.
Dacă în prima parte a Evului Mediu a fost reglementat într‑un mod generic, la nivelul dreptului cutumiar, în ultima parte a Evului Mediu, el a beneficiat de o atentă reglementare, prin legiuirile şi pravilele domnitorilor români. Odată cu apariţia dreptului scris, apar şi primele motive imperative de divorţ. Cu toate acestea, în zorii modernităţii, divorţul devenise un lucru cotidian, astfel că legea era interpretată în favoarea părţilor care solicitau desfacerea căsătoriei, ajungându‑se, în cele mai multe cazuri, la nesocotirea acesteia.
Intrarea în vigoare a vechiului Cod civil a reprezentat un moment important în evoluţia instituţiei divorţului, prin edictarea unor norme clare şi concise, dar şi prin trecerea acestuia din competenţa exclusivă a clerului în cea a statului. Influenţele vechiului drept bizantin aveau să dispară, noua reglementare fiind inspirată din legislaţiile celor mai importante state europene.
În cele ce urmează, vom expune câteva particularităţi ale instituţiei divorţului, arătând traseul sinuos pe care aceasta l‑a parcurs de‑a lungul secolelor.
Cuvinte‑cheie: divorţ, zestre, vechiul drept românesc, drept bizantin, dicasterie.
LE DIVORCE – SUR LE SÉPARATION ET AUTRES PROBLÈMES DANS LʼHISTOIRE DU DROIT ROUMAIN
RÉSUMÉ
Considéré aujourdʼhui comme une chose quotidienne, le divorce a eu une histoire tumultueuse dans lʼancien droit roumain. Lʼélément religieux a joué un rôle important, ce qui a conduit à des situations uniques, notamment en raison de la combinaison du droit séculier et ecclésiastique. Au fil du temps, le divorce a été considéré soit avec scepticisme, soit avec nonchalance selon la classe sociale dont sont issus les époux, mais aussi lʼépoque à laquelle il a eu lieu.
Si dans la première partie du Moyen Âge, elle était réglementée de manière générique, au niveau du droit coutumier, dans la dernière partie du Moyen Âge, elle a bénéficié dʼune réglementation prudente, à travers les lois et règles des souverains roumains. Avec lʼapparition du droit écrit, les premiers motifs impératifs de divorce apparaissent. En dépit de toutes ces choses, à lʼaube de la modernité, le divorce était devenu un événement quotidien, dʼune telle manière que la loi était interprétée en faveur des parties demandant la dissolution du mariage, atteignant, dans la plupart des cas, son mépris.
Lʼentrée en vigueur de lʼancien Code civil a représenté un moment important dans lʼévolution de lʼinstitution du divorce, en édictant des règles claires et concises, mais aussi en la faisant passer de la compétence exclusive du clergé à celle de lʼÉtat. Les influences de lʼancienne loi byzantine disparaîtraient, la nouvelle réglementation sʼinspirant des lois des États européens les plus importants.
Dans ce qui suit, nous allons exposer quelques particularités de lʼinstitution du divorce, montrant le parcours sinusoïdal quʼelle a parcouru au cours des siècles.
Mots‑clés: divorce, dot, lʼancienne droit roumaine, droit byzantine, dicastère.
THE DIVORCE – ABOUT SEPARATION AND ANOTHER TROUBLES IN HISTORY OF ROMANIAN LAW
ABSTRACT
Regarded today as a daily thing, divorce had a tumultuous history in the old Romanian law. The religious element played an important role, and this led to unique situations, especially due to the combination of laic and ecclesiastic law. Over time, divorce has been viewed with either scepticism or nonchalance depending on the social class from which the parties came, but also the era in which it took place.
If in the first part of the Middle Ages, it was regulated in a generic way, at the level of common law, in the last part of the Middle Ages, it benefited from a careful regulation, through the laws and rules of the Romanian rulers. With the advent of written law, the first imperative grounds for divorce appear. However, at the dawn of modernity, divorce had become a daily occurrence, so that the law was interpreted in favour of the parties requesting the dissolution of the marriage, reaching, in most cases, its disregard.
The enforcement of the old Civil Code represented an important moment in the evolution of the divorce institution, by enacting clear and concise rules, but also by passing it from the exclusive competence of the clergy to that of the state. The influences of the old Byzantine law would disappear, the new regulation being inspired by the laws of the most important European states.
In the following, we will expose some features of the divorce institution, showing the sinuous path that it has taken over the centuries.
Keywords: divorce, dowry, the old Romanian law, byzantine law, dicastery
* Avocat, Baroul Bucureşti. E‑mail: stegarescu.gabriel@gmail.com.