Menținerea legăturilor personale minor-tată. Ordonanță președințială. Violență verbală (I). Ascultarea minorului (II)

(I) Separarea părinţilor conduce la o profundă reconstrucţie familială din perspectiva copilului, mai cu seamă în relaţia cu părintele nerezident. Fiind lipsit de proximitatea cotidiană a acestuia, minorul este expus unui risc real de înstrăinare în lipsa unor măsuri menite să păstreze această relaţie măcar în limitele sale minimale, iar odată afectată legătura, refacerea sa este adesea dificilă. În toate cazurile însă, timpul este unul dintre factorii principali cu valoare determinantă în menţinerea pe cât posibil funcţională a legăturii dintre părintele nerezident şi copilul său. Tocmai de aceea, de fiecare dată când apare orice deficienţă în derularea legăturii părinte‑copil se impune intervenţia de urgenţă, pentru a preveni alterarea iremediabilă a acestei legături. S‑ar putea spune, aşadar, că, în materia legăturilor personale, urgenţa este aproape una prezumată şi decurge din specificul intrinsec al dreptului ce se urmăreşte a fi protegiuit.

Nu este vorba de un drept al părintelui de a avea legături cu copilul său sau de un drept al copilului de a avea legături cu părintele său, ci de un drept unic şi indivizibil, al părintelui şi copi­lului, de a avea legături personale. În ciuda faptului că atât părintele, cât şi copilul sunt titularii dreptului de legături personale, exerciţiul efectiv al dreptului trebuie configurat având ca punct central interesul superior al copilului.

Dreptul de legături personale este unul dintre cele mai complexe drepturi asociate autorităţii părinteşti, această complexitate decurgând atât din structura sa intrinsecă, cât şi din formele de manifestare, respectiv din prerogativele pe care le presupune. Astfel, dreptul este unul cu o structură bicefală, aparţinând în egală măsură copilului şi părintelui.

(II) Poziţia copilului cu ocazia ascultării are doar natura unui indiciu descriptiv al intere­sului său superior, care însă se impune a fi analizat în funcţie de vârsta copilului, de capacitatea sa de înţelegere şi de argumentele pe care le aduce în sprijinul unei anumite poziţii [Trib. Maramureş, s. I civ., dec. civ. nr. 302/A/2022, disponibilă (Online) la adresa www.rejust.ro, trimisă, în rezumat, de Bogdan Dumitru Moloman].

Material publicat în RDF nr. 2/2022

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Post

CONSIMŢĂMÂNTUL LA PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL – O PERSPECTIVĂ SUBORDONATĂ INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUICONSIMŢĂMÂNTUL LA PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL – O PERSPECTIVĂ SUBORDONATĂ INTERESULUI SUPERIOR AL COPILULUI

Călina JUGASTRU REZUMAT Prelucrarea datelor cu caracter personal presupune operaţiuni care pot prezenta ameninţări la adresa persoanelor vizate. Nu întâmplător, noul Regulament general consacră, în primul considerent, dreptul fundamental la