REZUMAT
Articolul de faţă îşi propune să analizeze evoluţiile recente din dreptul internaţional, european şi comparat în domeniul tehnicilor de reproducere asistată medical, cu accent pe tensiunea tot mai vizibilă dintre interdicţia surogatului şi recunoaşterea efectelor sale juridice. Reproducerea asistată medical nu mai poate fi privită doar ca o soluţie tehnologică la problema infertilităţii, ci reprezintă un domeniu în care se confruntă două valori fundamentale ale dreptului contemporan: dreptul la reproducere şi demnitatea umană. Din această perspectivă, surogatul devine un punct de maximă tensiune între dorinţa de a consacra libertatea reproductivă a individului şi necesitatea de a proteja integritatea şi respectul datorat fiinţei umane. În articol sunt evidenţiate evoluţiile din plan naţional şi european, evidenţiind-se orientările jurisprudenţei CEDO şi recentele propuneri legislative formulate la nivelul Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat şi la nivelul Uniunii Europene, inclusiv propunerea privind certificatul european de filiaţie. Sunt examinate şi evoluţiile din Italia şi Spania (state care au ales să consolideze interdicţia surogatului şi să restrângă posibilitatea recunoaşterii filiaţiei rezultate din surogat), precum şi implicaţiile acestora asupra cadrului general al dreptului european al familiei. Studiul aduce în lumină tendinţa clară de reafirmare a demnităţii umane ca principiu limită al dreptului la reproducere şi de înclinare a balanţei europene în favoarea protecţiei copilului şi a mamei surogat.
Cuvinte-cheie: reproducere asistată medical, surogat, filiaţie transfrontalieră, demnitate umană, dreptul la reproducere, jurisprudenţă CEDO, Conferinţa de la Haga (HCCH), drept comparat european.
L’AVENIR DE LA GESTATION POUR AUTRUI EN EUROPE: ENTRE LE DROIT À LA REPRODUCTION ET LA DIGNITÉ
RÉSUMÉ
Cet article se propose d’analyser les développements récentes du droit international, européen et comparée dans le domaine de reproduction médicalement assistée, mettant l’accent sur la tension croissante entre l’interdiction de la gestation pour autrui et la reconnaissance de ses effets juridiques. La reproduction médicalement assistée ne peut plus être considérée uniquement comme une solution technologique au problème de l’infertilité, mais comme un domaine où se confronte deux valeurs fondamentales du droit contemporain: le droit à la reproduction et la dignité humaine. Dans cette perspective, la gestation pour autrui devient un point de tension majeur entre la volonté d’affirmer la liberté reproductive individuelle et la nécessité de protéger l’intégrité et le respect dus à l’être humain.
L’article met en lumière les évolutions nationales et européennes, en soulignant la jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme ainsi que les récentes proposition législative formulée au sein des la Conférence de La Haye de droit international privé et de l’Union Européenne, y compris la proposition relative aux certificats européens des filiations. Sont également examinées les évolutions en Italie et en Espagne (état ayant choisi de renforcer l’interdiction de la gestation pour autrui et des restreindre la reconnaissance de la filiation issue de celle-ci), ainsi que leur implication pour le cadre général du droit européen de la famille. L’étude mettent en évidence une tendance claire à la réaffirmation de la dignité humaine comme principe limitatif du droit à la reproduction et un déplacement de l’équilibre et européen en faveur de la protection de l’enfant et de la mère porteuse.
Mots-clés: reproduction médicalement assistée, gestation pour autrui, filiation transfrontalière, dignité humaine, droit à la reproduction, jurisprudence CEDH, Conférence de La Haye (HCCH), droit comparé européen.
THE FUTURE OF SURROGACY IN EUROPE: BETWEEN THE RIGHT TO REPRODUCTION AND HUMAN DIGNITY
ABSTRACT
The article aims to analyse recent developments in international, European and comparative law in the field of medically assisted reproduction, focusing on the growing tension between the prohibition of surrogacy and the recognition of its legal effects. Medically assisted reproduction can no longer be viewed merely as a technological solution to infertility, but as a field where two fundamental values of contemporary law collide: the right to reproduction and human dignity. From this perspective, surrogacy becomes a point of maximum tension between the desire to affirm individual reproductive freedom and the need to protect integrity and respect owed to the human being. The article highlights national and European developments, examining the case law trends of the ECHR and the recent legislative proposal advanced within the Hague Conference on Private International Law (HCCH) and the European Union, including the proposal for a European certificate of parenthood. It also examines the developments in Italy and Spain (states that have chosen to strengthen the prohibition of surrogacy and to restrict the recognition of parentage resulting from surrogacy) and analyses their implications for the broader framework of European family law. The study reveals a clear trend towards reaffirming human dignity as the limiting principle of the right to reproduction and towards shifting the European balance in favour of protecting the child and the surrogate mother.
Keywords: medically assisted reproduction, surrogacy, cross-border parentage, human dignity, right to reproduction, ECHR case law, Hague Conference (HCCH), comparative European law.