(7 aprilie 1918, comuna Hodac, jud. Mures – 6 ianuarie 1997, Cluj-Napoca)
Absolvent al Facultății de drept din Cluj (1948), a fost cadru didactic al Universității „Babeș-Bolyai” pentru aproape patru decenii (1948 – 1983). A participat mai mult de 4 ani la cel de-al Doilea Război Mondial, fiind veteran de razboi.
Eminent specialist în dreptul familiei, drept funciar și drept civil, a obținut titlu de doctor în științe juridice cu teza Caracterul istoric și de clasă al relațiilor de familie (1966). A participat la conferințe internaționale pe teme de dreptul familiei, cu prezentare de lucrări, în 1974 la Bratislava (Slovacia) și în 1979 la Uppsala (Suedia).
A primit premiul Simion Bărnuțiu, acordat de Academia Română în semn de recunoaștere a contribuției sale la studiul dreptului (1976).
A elaborat o serie de monografii exhaustive de dreptul familiei:
- Nulitatea căsătoriei în practica judiciară (1974);
- Înfierea, Ed. Dacia, Cluj-Napoca (1977) (coautori, Ionel Reghini și Paul Andrei Szabo);
- Căsătoria în dreptul român, Ed. Dacia, Cluj-Napoca (1988);
- Dreptul familiei, Ed. Didactică și Pedagogică, București (1975).
In domeniul dreptului civil, a publicat:
- Rolul și funcțiile dreptului (1976);
- Răspunderea civilă pentru daune morale (1983) (coautor, Victor Ursa);
- Introducere în studiul obligațiilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca (1984);
- Drept civil. Contractul și răspunderea contractuală, Ed. Dacia, Cluj-Napoca (1994).
În subsidiar, a fost preocupat de problematica dreptului funciar:
- Curs de drept funciar. Cărțile funciare (1957);
- Noile cărți funciare (1997).
A publicat lucrări didactice și a colaborat cu articole, studii și recenzii la reviste din țară și străinătate.