REZUMAT
Dizolvarea căsătoriei presupune un proces care generează stres, crescând riscul apariţiei problemelor emoţionale, comportamentale, fiind, în acelaşi timp, un factor disturbator al vieţii de familie. Pentru unii copii, adaptarea la noua viaţă, care este total necunoscută, poate fi de lungă durată, aceştia confruntându-se cu sentimente de neputinţă sau de vinovăţie. Întreg sistemul familial se redefineşte şi pot apărea conflicte de loialitate. Copiii care reuşesc să menţină contactul cu părinţii cu care nu mai locuiesc trec mai uşor peste traumele divorţului. Refuzul copilului de a avea legături cu unul dintre părinţi după divorţul acestora are diverse cauze, dar nu de puţine ori este pus pe seama unei posibile alienări parentale. Complexitatea acestei probleme face ca analiza psihologilor şi decizia instanţei de familie să fie deosebit de dificile. Este copilul supus alienării parentale controlat de părintele cu care locuieşte? Este prins în mijlocul conflictului care nu mai ia sfârşit? Este copilul abuzat? Refuzul contactului nu este însă întotdeauna legat de teoria copilului aflat sub control. Ostilitatea poate să îşi aibă originile încă din timpul căsătoriei, să fie de scurtă durată, să fie generată de excesul de autoritate al unui părinte. Profesioniştii antrenaţi în stabilirea fenomenului de alienare (înstrăinare) parentală se pot astfel regăsi într-o stare de confuzie, ceea ce poate duce la unele erori de judecată, tocmai din cauza complexităţii întregului
ansamblu ce-l are în centru pe copil. Este foarte adevărat că alienarea parentală, odată demonstrată, poate avea consecinţe grave pentru copil, dar şi pentru părinţii implicaţi în această dinamică.
Cuvinte-cheie: interesul superior al copilului, efectele divorţului, legături personale cu minorul, alienare parentală, abuz.
LA FAMILLE POST-DIVORCE. LA RELATION PARENT-ENFANT. PERTURBATIONS, AJUSTEMENTS, ADAPTATIONS
RÉSUMÉ
La dissolution du mariage est un processus éprouvant qui favorise l`émergence des problèmes émotionnels et comportementaux, et qui perturbe en même temps la vie familiale. Pour certains enfants, l`adaptation à une vie complètement nouvelle peut être de longue durée, car ils doivent faire face à des sentiments d`impuissance ou de culpabilité. Comme tout le système familial est maintenant redéfini, des conflits de loyauté peuvent survenir. Les enfants qui gardent un contact régulier avec le parent qui ne vit plus avec lui ont prouvé de pouvoir surmonter plus facilement les traumatismes du divorce. Le refus de l`enfant de rester en contact avec un des parents après le divorce peut avoir des causes diverses, surtout une possible aliénation parentale. La complexité de cette question fait que les analyses psychologiques et les sentences du tribunal de la famille deviennent une démarche extrêmement difficile. Est l`enfant victime d`aliénation parentale, contrôlé par le parent avec qui il habite, pris au piège du conflit interminable ou peut-être abusé? Le refus du contact n`est pas nécessairement lié à la théorie de l`enfant contrôlé par l`un des parents. Cette hostilité peut émaner même pendant le mariage, peut être de courte durée ou générée par l`abus d`autorité de l`un des parents. Ainsi, les spécialistes compétents en aliénation parentale risquent de s`en sentir déroutés, fait qui pourrait engendrer des erreurs de jugement à cause de la complexité de la question qui vise l`intérêt supérieur de l`enfant. Une fois prouvée, l`aliénation parentale peut entraîner des conséquences graves autant pour l`enfant que pour les parents engagés dans cette dynamique.
Mots-clés: intérêt supérieur de l`enfant, effets du divorce, liens personnels avec l’enfant, aliénation parentale, abus.
THE POST-DIVORCE FAMILY. PARENT-CHILD RELATIONSHIP. DISRUPTIONS, ADJUSTMENTS, ADAPTATIONS
ABSTRACT
The dissolution of marriage is a distressing process which on the one hand generates emotional and behavioral problems, and on the other hand disrupts family life. For some children, adapting to a completely unexpected life can be a long-term process as they have to cope with feelings of helplessness or guilt. As the entire family system is being reshaped, various loyalty conflicts may occur. The children who manage to keep in touch with the parent they no longer live with are more likely to overcome the traumatic effects of a divorce. The child`s refusal to have any contact with either parent after the divorce can have various causes, most often a potential parental alienation. The complexity of this issue makes psychological assessments and Family Court decisions a difficult endeavour. Is the child subjected to parental alienation, controlled by the parent whom s/he lives with, caught in the middle of the never-ending conflict between parents, or even is he a victim of abuse? The refusal of contact is not always determined by the child`s being under control. His hostility might as well have originated during the marriage, could be short-lived or engendered by either parent`s excess of authority. Thus, due to the intricacy of the whole issue which aims at the best interest of the child, parental alienation experts could sometimes get confused, hence potential subsequent misjudgements. But once proven, parental alienation can
bring about severe consequences for both the child and the parents involved in this mechanism.
Keywords: the best interest of the child, effects of divorce, personal ties with the minor, parental alienation, abuse.