Gânduri de început… Familia şi evoluţia sa

Ioan Aurel POP

GÂNDURI DE ÎNCEPUT… FAMILIA ŞI EVOLUŢIA SA

Convorbire cu domnul academician, prof. univ. dr. Ioan-Aurel POP
Rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Preşedinte al Academiei Române

Revista de Dreptul Familiei: Ce am putea înţelege prin conceptul de familie din perspectivă istorică? Putem spune că familia este mai mult decât o simplă instituţie socială?
Ioan-Aurel POP: Dacă luăm în calcul preceptele istoriei laice, atunci familia, aşa cum o înţelegem acum ca fiind monogamă, nu a existat întocmai şi neschimbată din cele mai vechi timpuri. Însă la apariţia creştinismului ca religie şi ca învăţătură de viaţă, familia formată dintr-un bărbat şi o femeie era demult statornicită, funcţională şi legiferată în regiunile europene şi vest-asiatice şi nord-africane ale Imperiului Roman. De-atunci, la popoarele creştine familia a evoluat în limitele fixate de rânduiala bisericească şi civilă, care au mers, în general, în sintonie, în armonie şi s-au completat reciproc. Conform Bisericii, familia este o instituţie divină, iar căsătoria (cununia), cel puţin în cadrul cultelor creştine tradiţionale, este o taină sau un sacrament, alături de botez, mirungere, împărtăşanie, mărturisire, preoţie şi maslu. Şi pentru omenire familia este mai mult decât o instituţie socială, pentru că asigură mersul înainte al lumii noastre.
Familia este forma şi fondul de a fi al comunităţii.

(…)

Material publicat în RDF nr. 1-2/2019

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Post

O analiză a orientărilor jurisprudențiale privind competența teritorială a instanței învestite cu soluționarea cererilor având ca obiect ocrotirea persoanei fiziceO analiză a orientărilor jurisprudențiale privind competența teritorială a instanței învestite cu soluționarea cererilor având ca obiect ocrotirea persoanei fizice

Ioan Ilieş NEAMŢ Ioana‑Anamaria FILOTE‑IOVU REZUMAT În acest articol, autorii îşi propun să evidenţieze şi să analizeze controversele existente în practica judiciară privind noţiunea de „domiciliu” ca element pentru determinarea