OPINII DESPRE CONCUBINAJ ŞI CĂSĂTORIE ÎN DREPTUL ROMÂN

Teodor BODOAŞCĂ*

REZUMAT

Considerată o convieţuire de facto între un bărbat şi o femeie fără a îndeplini formele legale ale căsătoriei sau o stare de fapt între ei sau o căsătorie nelegitimă, coabitarea a provocat, încă din primele timpuri, reacţii din partea legiuitorului. Chiar dacă, legată în special de normele moralei creştine, coabitarea este considerată un fenomen social negativ, tendinţa a fost şi este de a o tolera şi de a‑i regla diversele efecte, cel mai adesea prin asemănarea cu cele rezultate din actul legal al căsă­toriei. Deci, la un moment dat, a fost considerată o căsătorie de rang inferior. Codul civil român actual, dar şi alte legi anterioare şi ulterioare, oferă câteva exemple în acest sens. Coabitarea este esenţial diferită de actul juridic al căsătoriei, dar are elemente comune importante cu parteneriatul civil şi alte forme de cupluri necăsătorite. Dedicăm acest studiu elementelor determinante ale coabitării şi celor care o diferenţiază de actul legal al căsătoriei. Într‑un studiu viitor, ne propunem să abordăm diferenţele dintre coabi­tare, pe de o parte, şi angajamentul civil şi parteneriatul, pe de altă parte.

Cuvinte‑cheie: bărbat, femeie, concubinaj, efecte, căsătorie, familie.

AVIS SUR LE CONCUBINAGE ET LE MARIAGE EN DROIT ROUMAIN

RÉSUMÉ

Considérée comme une cohabitation de facto entre un homme et une femme sans remplir les formes juridiques du mariage ou un état de fait entre eux ou un mariage illégitime, le concubinage a provoqué, dès les temps les plus éloignés, des réactions du législateur également. Même si, lié notamment aux normes de la morale chrétienne, le concubinage est considéré comme un phénomène social négatif, la tendance a été et est de la tolérer et d’en régler les divers effets, le plus souvent par ressemblance avec ceux résultant de l’acte légal du mariage. Ainsi, à un certain moment, il a été considéré comme un mariage de rang inférieur. Le Code civil roumain actuel, mais aussi d’autres lois antérieures ou postérieures, offrent quelques exemples à cet égard.

Le concubinage est essentiellement différent de l’acte légal du mariage, mais elle présente des éléments communs importants avec le partenariat civil et d’autres formes de couples non mariés.

Nous dédions cette étude aux éléments déterminants du concubinage et à ceux qui la différencient de l’acte légal du mariage. Dans une future étude, nous visons à aborder les différences entre le concubinage, d’une part, l’engagement et le partenariat civil, d’autre part.

Mots‑clés: homme, femme, concubinage, effets, mariage, famille.

OPINIONS REGARDING CONCUBINAGE AND MARRIAGE IN ROMANIAN LAW

ABSTRACT

Considered as a de facto cohabitation of man and woman in the absence of statutory procedures for marriage or a state of affairs or an illegitimate marriage between the two, concubinage has determined legislators to react since early history. Although in its essence, and especially in relation to Christian norms, concubinage is regarded as a negative social phenomenon, there has been a tendency to tolerate and regulate its diverse effects, most commonly in a similar way to the effects that result from the legal act of marriage. Consequently, at a certain point in time, Romanian jurists began to consider it a lower‑rank marriage. The present Romanian Civil Code, as well as other previous or subsequent legislation provide examples that serve this purpose.

Concubinage is different from the legal act of marriage, but it also possesses important common elements with civil partnership and other forms of unmarried couples. By means of this research paper we intend to present the defining elements of concubinage and to identify the aspects that make it different from the legal act of marriage.

Keywords: man, woman, concubinage, effects, marriage, family.

* Profesor universitar doctor, cadru didactic titular la Facultatea de Drept, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureş (la disciplinele de licenţă Teoria generală a dreptului, Dreptul familiei şi Dreptul proprietăţii intelectuale, iar la nivel de masterat la disciplina Proceduri judiciare pentru minori şi familie), preşedintele Senatului acestei Universităţi şi conducător de doctorat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu în domeniul „drept”.

Material publicat în RDF nr. 2/2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Post

Menținerea legăturilor personale minor-tată. Ordonanță președințială. Violență verbală (I). Ascultarea minorului (II)Menținerea legăturilor personale minor-tată. Ordonanță președințială. Violență verbală (I). Ascultarea minorului (II)

(I) Separarea părinţilor conduce la o profundă reconstrucţie familială din perspectiva copilului, mai cu seamă în relaţia cu părintele nerezident. Fiind lipsit de proximitatea cotidiană a acestuia, minorul este expus