CULTURA JURIDICĂ ŞI INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI

Emanuel TĂVALĂ*

REZUMAT

Cultura juridică este cea care poate oferi una dintre cele mai bune şi fidele imagini (caracterizări) pentru sistemul juridic contemporan în contextul pluralismului juridic şi al globalizării, precum şi în condiţiile migraţionale actuale. În acest sens, unul dintre cele mai importante aspecte este şi cel care vizează interesul superior al copilului. În ultimii ani, legile din multe ţări musulmane şi-au revizuit prevederile de influenţă coranică în ceea ce priveşte custodia copilului. În vreme ce, în trecut, reglementările în această sferă erau orientate pe limite clare de vârstă şi gen ale părinţilor şi copiilor, acestea au început să fie formulate în favoarea principiului interesului superior al copilului şi/sau în favoarea mamei printr-o extindere a timpului de custodie acordat ei ca un aspect de drept.

În materialul de faţă am subliniat doar importanţa şi relevanţa culturii juridice în ceea ce priveşte acest aspect al interesului superior al copilului, precum şi influenţa culturii generale sau a celei religioase asupra unora dintre prevederile legale din Egipt.

Este prezentată în cele de mai jos o perspectivă istorică a evoluţiei reglementărilor pe tema îngrijirii părinteşti şi a introducerii şi a dezvoltării noţiunii de interes superior al copilului. Sunt avuţi în vedere factorii sociali şi culturali şi sunt abordate caracteristicile particulare din Egipt înainte de a fi analizate politicile şi agenda legislativului naţional şi a altor factori de influenţă care au determinat modificările legii într-o anumită direcţie. În cele din urmă, o atenţie deosebită a fost acordată practicii de drept şi rolului pe care îl joacă instanţele în interpretarea principiului de interes superior al copilului.

Cuvinte-cheie: cultură juridică, legea islamică, interesul superior al copilului, pluralism juridic.

 

CULTURE JURIDIQUE ET L’INTÉRÊT SUPÉRIEUR DE L’ENFANT

RÉSUMÉ

La culture juridique peut fournir l’une des images (caractérisations) les meilleures et les plus précises du système juridique contemporain dans le contexte du pluralisme juridique et de la mondialisation, ainsi que dans les conditions migratoires actuelles. En ce sens, l’un des aspects les plus importants est celui qui vise l’intérêt supérieur de l’enfant. Ces dernières années, les lois de nombreux pays musulmans ont révisé leurs dispositions relatives à l’influence coranique concernant la garde des enfants. Alors que dans le passé, les réglementations en la matière reposaient sur des limites d’âge et de sexe claires pour les parents et les enfants, elles ont commencé à être formulées en faveur du principe de l’intérêt supérieur de l’enfant et/ou en faveur de la mère à travers une prorogation du délai de garde qui lui a été accordée de plein droit.

Dans le présent document, nous n’avons souligné que l’importance et la pertinence de la culture juridique dans cet aspect de l’intérêt supérieur de l’enfant, ainsi que l’influence de la culture générale ou religieuse sur certaines des dispositions juridiques en Égypte.

Nous présentons ci-dessous une perspective historique de l’évolution des réglementations en matière de garde parentale et de l’introduction et du développement de la notion d’intérêt supérieur de l’enfant. Les facteurs sociaux et culturels sont pris en compte et les caractéristiques particulières de l’Égypte sont abordées avant d’analyser les politiques et l’agenda de la législation nationale et d’autres facteurs d’influence qui ont conduit à des changements dans la loi dans une certaine direction. Enfin, une attention particulière a été portée à la pratique du droit et au rôle que jouent les tribunaux dans l’interprétation du principe de l’intérêt supérieur de l’enfant.

Mots-clés: culture juridique, droit islamique, intérêt supérieur de l’enfant, pluralisme juridique.

LEGAL CULTURE AND THE BEST INTERESTS OF THE CHILD

ABSTRACT

The legal culture can offer one of the most accurate characterizations of the legal system nowadays in the conditions of legal pluralism and globalization, but also in migrational conditions as well. In this direction one of the most important aspects may be the best interest of the child. In recent years, legislatures of many Muslim countries have revised the conventional Islamic rules on child custody. Whereas in the past, rules were oriented on fixed age brackets and the genders of the parent and child, they have increasingly been formulated in favour of the principle of the best interests of the child and/or in favour of the mother through an extension of the custodial time period afforded to her as a matter of law.

In the following study I was only underlining the importance and the relevance of the legal culture on this aspect of best interest of the child, as well as the influence of the general/religious culture on some of the laws in Egypt.

The material contains a historical perspective on the evolution of domestic rules on parental care and on the introduction and development of the notion of the best interests of the child. Further, it considers social and cultural factors and discuss the particular characteristics in Egypt before analysing the policies and agendas of national legislature and other stakeholders which have led them to amend law in a specific direction. Finally, significant attention has been given to legal practice and the role of the judiciary in interpreting the principle of the best interests of the child.

Keywords: legal culture, Islamic law, best interest of the child, legal pluralism.

* Lector universitar doctor, Facultatea de Drept, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu.

Material publicat în RDF nr. supliment/2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Related Post

Unión de hecho en Brasil, Argentina y Uruguay: apuntes bajo los aspectos convergentes, divergentes y dilemas de regulaciónUnión de hecho en Brasil, Argentina y Uruguay: apuntes bajo los aspectos convergentes, divergentes y dilemas de regulación

Dóris GHILARDI* Gabriela JACINTO BARBOSA** Helena SANSEVERINO DILLENBURG*** RESUMEN La protección estatal conferida a las uniones fácticas es realidad que se propagó por diversos ordenamientos jurídicos. A pesar del reconocimiento